Da, agricultura din România se confruntă cu o criză în 2024, cauzată de o serie de factori, care pun presiune atât pe producție, cât și pe distribuitori și fermieri.
Principalii factori care contribuie la criza din agricultură:
- Seceta prelungită: În 2024, seceta severă a afectat culturile agricole, în special în sudul și estul țării. Aceasta a dus la scăderi considerabile ale producției la cereale și oleaginoase, provocând pierderi majore fermierilor. De exemplu, producția de grâu a scăzut, deși a fost însămânțată o suprafață mare.
- Costuri ridicate la inputuri: Prețurile ridicate la îngrășăminte, pesticide și alte inputuri agricole au crescut considerabil în ultimii ani. Această creștere a afectat profitabilitatea fermierilor, mulți dintre ei având dificultăți în a acoperi costurile de producție.
- Probleme cu finanțarea: Lichiditatea în sectorul agricol a fost redusă, iar mulți fermieri se bazează pe credite și subvenții guvernamentale pentru a supraviețui. Întârzierile în acordarea subvențiilor și dificultățile în accesarea fondurilor europene agravează situația.
- Infrastructura de irigații: Lipsa unor sisteme de irigații eficiente afectează grav randamentul culturilor. În contextul secetei, fermierii din zonele neirigate au avut pierderi semnificative, iar investițiile în modernizarea infrastructurii de irigații sunt insuficiente și întârziate.
Impactul asupra pieței:
Criza afectează nu doar producătorii, ci și distribuitorii de inputuri și furnizorii, care se confruntă cu scăderi ale vânzărilor și cu dificultăți în colectarea plăților de la fermieri.
Adesea, acestea întâmpină probleme reale în a programa predictibil recolte și inputuri viitoare.
In agricultură, aproximativ 54 miliarde de lei, din care 58% sunt datorii bancare, 30% datorii la IFN-uri și leasinguri, iar 12% sunt furnizorii de semințe și produse fitosanitare. Majoritatea creditelor cu dobândă ROBOR + 2% sunt garantate de stat sau acordate grupurilor mari de ferme și firme din agricultură. La prima vedere, măsura în discuție ar proteja doar băncile care creditează în baza garanțiilor oferite de către stat, restul creditorilor și furnizorilor fiind blocați în recuperarea datoriei.
Acest blocaj poate avea două efecte negative: pământul va rămâne nelucrat, iar fermierii vor fi loviți de un tsunami la sfârșitul anului 2025. Fermierii vor fi in imposibilitatea de a începe un nou ciclu agricol, deoarece nici băncile, nici furnizorii nu vor putea oferi credite noi, peste cele restante.
Agricultura românească are nevoie de soluții urgente, inclusiv investiții în irigații, acces la finanțare și strategii de adaptare la schimbările climatice pentru a face față acestei crize.






